"Un ţipăt scurt, azvârlit de o pasăre al cărei nume nu-l ştia nimeni, dezlănţui un ropot de bătăi de aripi. Şi imediat, pe clina dulce a movilei cu viţă de vie se rânduiră pe trei flancuri, în pâlcuri bine gândite, stârci de noapte, galbeni şi roşii, dumbrăvenci verzi şi trupeşe, piţigoi albaştri, pescăruşi râzători, fluierari cu picioare roşii, chire de baltă, iar în marginea apelor egrete mari şi mici cu pene albe ca neaua, presuri de stuf şi privighetori de apă. Dropia magică, de o-nălţime amară şi o supleţe noptatică, întâlnită numai la seminţiile nomade, desfăcu larg aripile şi înaintă cu paşi siguri spre fântâna cu mir răsărită şi ea pe neaşteptate în micul vad al bălţii. O trupă de arici cu ţepii ascuţiţi făcu roată în jurul fântânii, gata să răspundă oricărui atac. Din surpări de timp, poate din constelaţii răsturnate, se auzi din nou glasul doamnei cu mantilă violet şi mănuşi albe:
-E vremea ca puii de zeu egiptean să se arate. O privighetoare roşie începu un cântec fermecat în cuibul ei dintre trestii. Întrupaţi parcă din trilurile vrăjite sau răsăriţi din fântâna de mir, puii de zeu egiptean se înfăţişară în poiană: închipuiri de abur şi de lună."
-E vremea ca puii de zeu egiptean să se arate. O privighetoare roşie începu un cântec fermecat în cuibul ei dintre trestii. Întrupaţi parcă din trilurile vrăjite sau răsăriţi din fântâna de mir, puii de zeu egiptean se înfăţişară în poiană: închipuiri de abur şi de lună."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu